«„Steaua fără nume" e altfel când o vezi pe timp de război. Pe 25 februarie am fost cu ai mei la spectacolul „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian la Teatrul Național „Mihai Eminescu”. Spectacolul ne-a plăcut foarte mult, e o reprezentație bine lucrată, bine așezată în chingile ei. Dar nu am putut scrie despre asta. O lună întreagă de război nu am putut să scriu. Dar se vede că spectacolul lucra acolo în mine. (…) La un moment dat, am avut impresia că în acest spectacol nu există personaje principale și secundare. Așa cum într-o provincie această superstiție nu prea funcționează. Ei toți sunt niște neimportanți, niște oameni fără valoare. Fie spirituali, dar săraci, fie la cheremul iubitului, fie fără valori spirituale, dar cu buzunarul plin. Ceva lipsește. E un defect acolo. O existență a neînsemnătății și actorii știu să o transmită. (…) Acest spectacol în regia lui Alexandru Cozub, scenografie: Iurie Matei, costume: Tudor Andreev, Proiecție video: Ian Onică și coloană sonoră: Alexandru Târșu este unul dintre cele mai bune spectacole pe care le-am văzut mai nou la TNME.» - Maria Pilchin scriitor, critic de artă